Și totuși, cred că NU trebuie să le întoarcem spatele. Nu de ziua Unirii. Asta ar vrea cei care ne-au dezbinat, baieții cu președinte de onoare școlit la Moscova și cu consultanți la Zidul Plângerii. Asta își doresc cu ardoare cei care au comandat represiunea brutală din 10 august, lovitură militară împotriva civililor, gândită demult în laboratoarele paralele sau perpendiculare. Asta vor cei și care-și aruncă, în mod laș, pisica moartă a răspunderii, de la Ministerul de Interne la Prefectură. De puțit, put ambele instituții.
Ca să spună triumfător după aceea: priviți, oamenii lui Soros, care își doresc disoluția autorității în stat și înfierarea jandarmilor, garanții statului de drept! De ce să nu fim, măcar acum, cu o mutare înaintea lor? Stați demni cu fața spre trupele de jandarmi, dar nu-i aplaudați și nici nu vă lăsați copiii să fluture tricolorul când trec ei.
Instituția Jandarmeriei e compromisă mai ceva decât jurământul de fidelitate al lui Tăriceanu la altar. Nu sunt absolut deloc garantul statului de drept, ci doar ai infractorilor care s-au cățărat pe morții din Colectiv ca să acapareze puterea. Sub pretextul „apărării” unei clădiri goale, exact ca mintea premierului fugit ca Ceaușescu în Iran și cu ministrul Internelor ascuns pe sub birouri în alte clădiri, țestoasele aranjate în formație de strumbahnfuhrerul-eșarfă de mătase, au reușit să-și depășească în penibilitate înaintașii capturați de țăranii de la Costești. Să-ți gazezi părinții, frații, mamele, vecinii și prietenii, să bați trecători neajutorați, turiști străini și invalizi, să arestezi jurnaliști străini spre revolta Europei, dar mai ales să nu fii în stare să izolezi 12 elemente turbulente, ba să-ți și abandonezi colegele în mâna dușmanilor – care, ce să vezi? le-au apărat! – asta te descalifică pe veci ca instituție.
Că au fost mințiți de niște nemernici că au colegi morți, asta face parte din vechiul arsenal testat cu succes de predecesorii PSD-ului, FSN, la Revoluție. Și de cine sunt apărați? Exact de membrii vechiului partid, ascunși în ’89 sub mese, prin apartamente în blocurile comuniste, așteptând ca lașii, cu urechea la televizor, dacă pleacă sau se întoarce Ceaușescu. Dacă se întorcea, erau primii care înfierau în ședințe muncitorești elementili agenturilor. Acum sunt cei care – de frică să nu-și piardă suta de lei primită pomană la pensie – se încolonează câte 10 la un steag și 100 la o lozincă. Ce se mai bucură Leana care fierbe la foc mic în cazan! Sunteți mândria lui Codoi. Mulți sunt cei care n-au spus nici pâs, când Ceaușilă făcea praf biserici, dar acum se laudă cu Piramida Nemuririi așezată ostentativ peste bucata de BCA fără pic de gust, Pleașca Poporului. Aici ați supărat-o pe Leana, prea ați devenit toți habotnici! De când se roagă lumea la moaște și în 18 mii de biserici, am rămas fără nimic în țară. Acum, dacă avem și Catedrală, prima minune va fi recesiunea economică!
De asta vă zic, nu vă întoarceți cu spatele când trec jandarmii. Doar păstrați tăcerea și uitați-vă în ochii lor. Nu toți sunt vinovați. Unii dintre ei ar putea face cu mândrie parte din altă structură, de data asta, care să apere poporul, nu să-l gazeze. Poate niște Gărzi Patriotice fără conducere politică. Formate din voluntari care chiar ne vor binele. Sper să văd Ziua Defilării poporului care apără poporul.